Un dinozaur imi ofera o noua perspectiva
El e Tyrannosaurus Rex, in maniera origami, in executie proprie. L-am creat la cererea fetitei mele, dupa tutoriale de pe Youtube, ea s-a plictisit repede, eu, mi-am redescoperit o pasiune veche. Nu este foarte reusit, intre timp am mai exersat si am invatat mai multe despre arta (si stiinta) plierii hartiei. Stiu, de exemplu, ca origami presupune mai mult decat barca, coiful, evantaiul de hartie al copilariei. Ca, in unele tari, este materie de studiu in scoli, catalizand creativitatea copiilor, autodisciplina, ordinea si avand puternice conexiuni cu stiintele exacte. Am ramas uimita sa descopar cat de complex este acest joc cu hartie, transformand-o, adaugandu-i o noua dimensiune, luand forma a aproape tot ce e in jurul nostru. Artistii origami ai zilelelor noastre merg insa si mai departe, lasand in urma traditionalul mimetism, cautand sa gaseasca intrebuintari folositoare stravechii arte japoneze. Plierea complexa e folosita azi in arhitectura, design de obiect, mobilier, in moda, in gandirea structurilor de constructii, in industria de ambalaje, in gandirea satelitilor artificiali, robotica, medicina, etc. “The sky is the limit”, cum se spune.
Sunt entuziasmata si incantata de lumea pe care am descoperit-o, pornind de la un dinozaur usor stangaci, intr-un echilibru aproximativ.
Din cand in cand, scriu despre descoperirile mele pe o pagina de Facebook.
Si pliez, pliez cu placere, terapeutic aproape. Mai multe despre asta, in curand.