Casa unui arhitect

Urasc sa generalizez. E gresit. In mod cert exista arhitecti cu case frumoase, gandite de ei, lucrate ireprosabil, urland din rarunchi perfectiune si stil, o carte de vizita pentru oricine le calca pragul. Ei bine, nu e cazul meu. Asa cum cizmarul nu are cizme, nici eu nu am casa terminata. Mai mult, nu cred ca va fi vreodata finalizata, ci asemenea unui organism viu inteligent si adaptabil, vom trai in simbioza in relatia iubire/ ura mult timp de acum inainte… ea se va transforma treptat, eu voi ajusta din condei una, alta, voi umple calculatorul de fisiere ipotetice si biroul de schite utopice.

Dar, ce se intampla, mai exact? Este nehotararea mea definitorie pentru starea in care ne gasim? Eu, care cu calm si fara sa-mi tremure un muschi pe fata iau decizii transante pe orice santier, nu reusesc sa ajung la solutia de Nirvana pentru casa mea? Ei bine, depasind frustrarea de a detalia si petrece mai mult timp aranjand casele altora decat pe cea proprie, cat si pe cea de a nu avea forta financiara de a face la mine acasa ce propun la altii, consider ca sunt mai multi factori care alimenteaza prezenta situatie:

Intai de toate, gusturile mele evolueaza, materialele de finisare si solutiile tehnice de aemenea si ma las usor cuprins de entuziasmul unui upgrade de design: “Cum ar fi sa inglobam in peretele asta de gips carton adiacent frigiderului o nisa cu depozitare pentru sticle de vin?” sau “Mozaicul asta de sticla ar merge perfect deasupra blatului de bucatarie, nuantele se asorteaza perfect cu mobila”, “Anul viitor trebuie neaparat sa schimbam mobilierul din baia mare”, etc etc etc… Cu alte cuvinte, nu poti termina ceva daca modifici constant lucruri facute deja, poate mai putin flamboyant, dar corect, decent si functional. Aici, nu pot face nimic. E in firea mea, fara putina (multa) psihoterapie nu cred ca se va modifica ceva in viitorul apropiat. Dar, cred ca e normal, atata timp cat alegi pentru altii finisaje, obiecte de mobilier, corpuri de iluminat si esti constant conectat la trenduri in domeniu, sa iti doresti si la tine acasa sa adaugi putina culoare si fantezie.

Urmeaza cunoscuta discutie despre mesterii de cartier si cum isi pun ei amprenta pe micile lucrari atat de trebuitoare intr-o locuinta. Un profesionist adevarat nu se va deplasa niciodata sa monteze doar un radiator, sa adauge o priza, sa puna faianta pe un singur perete (si nu pana sus). Raman cei mai putin pregatiti (dar scumpi!), pe care ii astepti weekend de weekend jumatate de an, sa-si faca timp pentru 2 ore ca sa faca o munca de mantuiala pe care sa o refaci, cu altul, anul viitor. Stai langa ei (daca poti, daca miros a transpiratie au propriul camp imbatabil de forta), explici, le servesti cafea, ca sa isi bata joc de timpul si banii tai. Pot eu sa ma uit la faianta nealiniata in plan vertical, cu o placa ciobita (undeva jos, dar eu stiu ca e ciobita), cu cateva placute zgariate, …fara sa mormai incetisor printre dinti si sa caut urmatorul mester cu recomandari bune si urmatorul finisaj, poate mai usor de instalat, poate mai potrivit spatiului?

O serie de lucrari sunt necesare ca urmare a dezvoltarii vietii de familie- apar copiii, deci inchidem scara- cu sticla sau tabla perforata? Transformam terasa in spatiu de joaca; remodelam biroul in dormitor pentru copii.

Altele sunt derivate din treaba dubioasa a mesterilor (apar infiltratii pe langa radiatoare) sau a alegerilor tale prea putin realiste- urasti faianta, nu protejezi unii pereti, dar uite ca trebuie…

Si, in final, trebuie spus ca unele lucrari sunt mofturi, dar ti le doresti asa ca…punem o fereastra de mansarda deasupra scarii, lumina suplimentara infiltrata printre trepte va crea niste jocuri de umbra in living fantastice…

In plus, se pare ca petrec cam mult timp pe acasa si stau cu ochii pe pereti.