Fascinatia betonului sau pledoarie pentru verde

Betonul, acest amestec miraculos constand in principal din ciment, apa si agregate a fost folosit inca din Antichitate, revolutionand arhitectura prin trecerea de la sustinerea rectilinie la arc si curba: arcada, bolta, cupola. Cu ajutorul betonului, romanii au construit minunile arhitectonice pe care le putem admira si astazi – Coloseumul, Pont du Gard, Panteonul, blocuri de locuinte, bai publice, canalizare, poduri si multe altele.

In prezent, betonul este un material indispensabil constructiilor. Este armat, este lasat aparent, amprentat, colorat…versatil, poate lua orice forma si indeplini cele mai indraznete viziuni ale arhitectilor. L-au folosit cu maiestire Le Corbusier, Oscar Niemeyer, Tadao Ando, Santiago Calatrava.

nature-sun-plant-leaf

Dar…divaghez, caci nu urmaresc sa scriu un articol despre istoricul unui material de constructie, fie el si unul exceptional. As vrea sa scriu despre popularitatea lui crescuta in randul posesorilor de case si despre utilizarea lui excesiva pe langa case, turnat sau in pavele, umpland cu gratie fiecare centimetru ramas liber intre constructie si gard. Care gard, e si el din beton… Si ma intreb- cum sa nu ai nici macar un copac in curte? Cum sa nu iubesti verdele, in toate formele sale?… Fara sa ma substitui unui arhitect peisagist, ofer totusi sfaturi legate de amenajarea gradinilor si ma bucur cand acestea se concretizeaza intr- un ambient care intra in dialog cu casa, o potenteaza, o completeaza. Ma astept ca omul care schimba locuirea stramta de la bloc pe cea de la casa sa fie fara echivoc interesat de recuperarea contactului cu natura, de ideea de gradina. Poate sufar eu de un romantism incurabil, dar nu pot sa- mi imaginez curtea fara molcoma leneveala la umbra sub un copac, copii care se joaca in leaganul atarnat de o creanga, pasitul in picioarele desculte prin iarba umeda, frunzele colorate semnaland schimbarea anotimpurilor unor oameni prea preocupati sa le mai observe, un draft de amintiri pe cale de constructie. Am constatat insa cu surprindere ca doamna sensibila care isi construise in apartamentul de bloc o adevarata jungla din plante la ghiveci, mobilierul fiind pe alocuri dificil de operat fara a atenta la integritatea fizica a vreunui ficus sau ferigi, a mutat plantele in noua casa, aproape pe vechile lor pozitii, total dezinteresata de curtea betonata, in care a parcat doua masini. E mai usor de curatat asa…si nici nu vin tantarii…

Care sunt totusi, obiectiv, pro si contrele vegetatiei de langa case? Un mediu sanatos, oxigenat, protejat impotriva soarelui vara, tonic pentru creier si catalizator pentru creativitate prin culoare, vibratie, peisaj in schimbare, ecosistem de buzunar pentru gaze, pasari si altele… unde mai pui ca poate mai produce si doua mere doua pere, 3 capsuni, versus un spatiu curat, usor de intretinut, insorit, radiind caldura, lipsit de viata. Risc scazut de infiltratii. Colorat, prin natura pavelelor. Alegeti voi.