Eu proiectez case, nu interioare
Oameni buni, eu sunt arhitect, nu designer de interioare. A nu se intelege vreun ton condescendent privind aceasta din urma frumoasa profesie, care presupune atat studii, cat si viziune si simt artistic. Presupune sa fii atent la schimbarile de trend, la materiale si finisaje en vogue, sa fii conectat la noutatile de pe piata privind mobilierul de obiect, corpurile de iluminat, dar si sa poti integra inteligent in compozitii obiecte vintage, tehnologii revolutionare privind incalzirea sau ventilarea unui spatiu, spre exemplu, pe scurt, tot ce poate raspunde cerintelor unui utilizator si chiar ceva in plus, acel efect de wow la care se asteapta oricine de la un specialist cu adevarat talentat si pasionat de ceea ce face.
A fost o vreme cand beneficiarul roman iubea in exces culoarea portocaliu pe pereti si scafe. Scafe peste tot, o alta dragoste cu nabadai, care a trecut greu, foarte greu… spoturile! O lampa Louis Poulsen n-ar cumpara, dar spoturi multe, rotunde, patrate, reglabile, colorate, da. O, da… si multe, multe alte fixuri care s-au stins, precedate de altele, incurajate subtil de ce gasim prin magazinele de profil, gata sa-i alimenteze fanteziile proaspatului proprietar de casa imbatat de infinitele posibilitati de a-si infrumuseta locuinta.
Deci, cum spuneam, eu proiectez casele. Ma pot aventura pe teritoriul unui arhitect care amenajeaza interioare? Sigur, pot accepta provocarea si, zic eu, ma descurc destul de bine. Dar…
– Mie imi plac casele albe, atat pe afara, cat si la interior. Accept cateva accente, 2-3 materiale, respectiv texturi- lavabila, sticla, inox. O placare cu lemn. Poate una cu piatra, poate sticla la interior, in locul placarii ceramice. Depinde mult de cum se exprima casa la exterior, interiorul trebuie sa fie “in tune” cu acesta. Deci, nu imi cereti o nebunie de culori si un alambic de materiale, caci nu voi digera defel acest lucru.
– Mi-ni-ma-lism. Adica mobila putina, strictul necesar, simplu, de efect, prin spatiu, lumina, si nu prin decoratii. Fotoliu rococo combinat cu canapea Togo de la Ligne Roset si cu fotoliu Barcelona? Candelabru reinterpretat, pereti acoperiti cu tapet de matase sclipicios? Unii zic eclectic, eu zic salata.
– NU voi merge pana la capatul pamantului prin toate showroomurile cu tine, sa imi arati niste trasnai made in China, care crezi tu ca s-ar potrivi, ca si-a pus si vecinul si ai mai vazut si in nu stiu ce revista sau pe net…. nu sunt suficient de abila sa fentez cu stil propunerile tale…
– …iar daca la propunerile mele iti dai ochii peste cap si comentezi pretul sau simplitatea alegerilor, ajung sa-l parafrazez pe Toparceanu, in contextul nostru, desigur- “Ramai sanatoasa, cucoana, ca-mi iau geamantanul si plec”…
Cert e ca, dupa cateva experiente nefericite, am ajuns sa-mi triez clientii, unora spunandu-le din start- “Eu proiectez case, nu interioare”…